Despre Punctum
Nu pot să spun decît că în zece secunde am uitat de aparat.
Nu pot să spun decît că în zece secunde am uitat de aparat.
Punctum.
Aline, Narcise, care esteţi în Bucureşti. Nu uitaţi: pe 30 la f64! Vreau şi eu un exemplar şi nu-s decît 2000. Dacă îl rataţi v-am scos de la inimă, să nu ziceţi că nu v-am zis.
Later edit: Deci la loc comanda! Multe mulţumiri lui Doru Negru care şi-a făcut milă de disperarea mea şi mi-a cumpărat revista!
Din şase poze doar uneia i-am băgat focusul în crăci. Şi încă uneia parţial, dar pe net nu se vede. De fapt stai aşa, ca nu sînt şase poze: două le-a făcut Alin deci nu se pune. Oricum e bine, plus că am şi-o scuză — tocmai îmi pierdusem un şurubel la ochelari şi-mi căzuse lentila ![]()
De developat s-a ocupat ca de obicei domnul Sofineti. Acelaşi Rodinal, aceeaşi diluţie, apoximativ aceeaşi timpi. Mulţumesc jupîne!
La sugestia lui Loris Medici am efectuat pînă la urmă testul pentru determinarea expunerii de bază şi, normal, mi-am dat seama că am fost ignorant. Dacă pînă acum nu lăsam ca expunerea să depăşească 4minute, testul a indicat ca expunere de bază 9 minute — mai mult decît dublu! În mod normal acest test trebuia să îl fac încă de la început însă m-am luat cu altele şi am uitat complet de el. Acum trebuie să refac şi curba de compensare. Pînă atunci am găsit o suluţie de moment: înălbirea printului în toner.
În orice caz, poza are dinamica cea mai mare dintre toate pe care le-am scos pînă acum.
M-a mîncat în fund să mă iau după ce zice Vedos şi am stricat două filme. Ori ăia nu folosesc cerneluri K3, ori aberează. Înclin să cred că ultima e cea corectă. Merge negru, aşa compus cum e el de driverul imprimantei din toate culorile, ceva de vis.
Astăzi, odată cu aparatu de bronzat, am primit un sampler şi cîteva hîrtii făcute de Neenah Paper pentru Crane, respectiv Cranes Crest Text şi Cranes CVR, ambele fără înălbitori, fără acizi şi făcute din bumbac 100%. Ce m-a dat însă pe spate definitiv a fost modul de prezentare: