Încă de săptămîna trecută mă chinui să ajung la poştă fără nici un rezultat. Astăzi însă lui Mihai i s-a făcut milă de mine cred pentru că s-a oferit să-mi ridice el pachete. „Ce naiba ai aicea mă? Că numa pot dă curiozitate.“ asta m-a întrebat cînd mi-a pus în braţe un ditamai pacheţoiu învelit în hîrtie maro. Ce m-a frapat însă din primul moment a fost însă eticheta: Air mail/Signed for. Cum naiba a ridicat el pachetul meu de la poştă nu ştiu. Mă rog, să revenim. În pachet, înfăşurată într-un val de folie băşicată, o gentuţă. În gentuţă, o Praktica TL 3 (serial № 105529), un bliţ şi două cioburi.
Camera funcţionează cum trebuie, placa presoare e netedă, oglinda şi pentaprisma nezgîriate. Urîţenie însă este plasticul alb-gălbui pe care scrie cu majuscule TL 3. Nu-mi place neam, zici că a fost pus pe cameră cu singurul scop să acopere adevărata inscripţie. O altă chestie care nu îmi place este că aparatul nu are conector pc-sync. Oricum, nemţii au încercat să îndulcească măgăria ataşînd camerei o curea de toată frumuseţea, albastră cu scris alb.
Odată cu aparatul am primit şi manualul de utilizare în original (o să-l scanez cît de curînd), un fluturaş cu centrele de service — e şi România printre ele — şi certificatul de garanţie în alb.
