Atelierele Albe

În sfîrșit, am reușit să tonez cianotipiile ca la carte, cu baie alcalină și tanin de la mama lui, fără să mă mai prostesc cu ceaiuri, usturoi sau mai știe eu ce.

Din 50g de tanin am făcut 1l de toner din care folosesc cam 20ml la 1l de soluție de lucru. Albirea o fac în 10g Na2CO3 dizolvate în 2l de apă călduță. După spălarea completă în apă ușor acidă, scufund printul în sodă pentru 30s, după care îl clătesc la robinet și îl mut în toner unde îl las cam 10–15 minute, cu agitare aproape continuă. Spălarea finală am făcut-o în apă de la robinet, aproape 1oră.

După ce se usucă printul se închide la culoare destul de mult.

8×8″, Fabriano Accademia 160gsm

Cinci poze lipite în PTGui, cianotipie albită în carbonat de sodiu şi tonată în ceai negru.

Legacy in light

Şi un fluturaş. Foarte mişto de altfel.

Am citit pe un forum cum unu dă cu acid oxalic 10% pe hîrtie înainte să pună emulsia, pentru ca să neutralizeze duşmanul de carbonat din hîrtie. Oameni deştepti…

Acelaşi negativ, aceeaşi emulsie, acelaşi timp de expunere, aceeaşi developare, aceeaşi tonare. Ce diferă este timpul scurs dintre terminarea spălării şi începerea băii de tonare.

După cum se vede vizibil, ultimul print este aproape terminat. …kkmsh în ei de carbonaţi!

Pentru că ieri Irina a aflat despre ce şi cum cu pelicanii, m-am gîndit să-i printez unu: